Mai exact, noua legislație a extins cadrul investițional aplicabil fondurilor de pensii administrate privat, prin ajustarea limitelor și condițiilor aferente investițiilor private de capital.

Practic, dacă până acum doar pensiile facultative Pilon III beneficiau de deduceri fiscale la plata contribuțiilor în limita echivalentului în lei a 400 euro anual de persoană, de la 1 martie acest plafon a fost extins și la alte produse de pensii private.

Pensiile ocupaționale intră pentru prima dată într-un regim fiscal comparabil cu Pilonul III

Expertul în pensii private, George Moț, a explicat recent pentru DigiEconomic că de la 1 martie „pensiile ocupaționale vor beneficia de aceleași deduceri fiscale. Introduse în România în 2020, pensiile ocupaționale au fost un eșec. Nu există nici măcar un fond de pensii ocupaționale la momentul actual. Scuza invocată a fost lipsa facilităților fiscale.

Acum, că vor fi introduse aceste facilități, rămâne de văzut dacă angajatorii români se vor înghesui către fondurile ocupaționale. Față de fondurile de pensii facultative (Pilon III), fondurile de pensii ocupaționale favorizează angajatorii și le permite recuperarea contribuțiilor în cazul în care salariații părăsesc firma”.

Produsele paneuropene de pensii personale, incluse în noile deduceri fiscale

Totodată noile măsuri fiscale stabilesc deduceri fiscale pentru produsele paneuropene de pensii personale (PEPP), un instrument conceput la nivelul Uniunii Europene pentru cetățenii care lucrează în mai multe state membre.

Acest mijloc nu este prezent în piața românească însă autoritățile speră că odată cu introducerea facilităților își va face apariția.

„Produsele de tip PEPP vor beneficia și ele de același regim de deduceri fiscale la plata contribuțiilor. Numărul de PEPP la nivel european este destul de restrâns la acest moment, fiind doar doi furnizori de astfel de produse. La momentul actual sunt oferite în țări precum Cehia, Croația, Polonia, Slovacia, Austria, Cipru, Irlanda și Olanda.

Față de pensiile facultative din România, PEPP sunt mai puțin conservatoare și vin cu costuri la jumătate din cele practicate de fondurile de pensii facultative. Rămâne de văzut dacă acești furnizori vor intra și pe piața românească, având în vedere interesul tot mai crescut al românilor pentru pensiile private”, a mai explicat expertul.

Ce sunt pensiile private și de ce sunt importante

Sistemul de pensii din România este construit pe mai multe componente.

Pensia publică - cunoscută drept Pilonul I - este plătită din contribuțiile actualilor angajați. Cuantumul acestor pensii este influentat direct de performanța economiei naționale și de raportul dintre numărul de cotizanți și cel al pensionarilor.

Pentru a completa veniturile asigurate de stat, pensiile private oferă o alternativă bazată pe economisirea personală și pe creșterea capitalului prin investiții pe termen lung.

Mecanismul pensiilor private diferă fundamental de cel al pensiei de stat: fiecare contribuție este direcționată către un cont individual, gestionat de o societate de administrare a fondurilor de pensii. Aceasta alocă capitalul în diverse active – obligațiuni guvernamentale, acțiuni corporative sau alte instrumente de pe piețele financiare.

Suma acumulată rezultă din totalul contribuțiilor făcute și din câștigurile generate de performanța investițiilor.

În prezent există două forme principale:

Pilonul II - obligatoriu pentru o parte dintre angajați,

Pilonul III - facultativ, la care contribuțiile sunt voluntare.

Schimbări la investițiile fondurilor de pensii Pilon II

Măsurile adoptate modifică și cadrul investițional al fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II), în special în ceea ce privește alocările către fonduri de private equity – vehicule de investiții care finanțează companii sau proiecte cu perspective semnificative de expansiune.

Până recent, reglementarea impunea trei praguri distincte pentru astfel de investiții:

1% ca limită standard

3% în situația în care statul participa la investiție

5% dacă finanțarea provenea din Programul Național de Redresare și Reziliență

Noua legislație a simplificat acest sistem, eliminând nivelul intermediar de 3% și menținând doar două plafoane:

1% pentru investițiile obișnuite

până la 5% când statul român sau Banca de Investiții și Dezvoltare sunt investitori ai fondului respectiv

„Practic, investițiile nu mai sunt condiționate de finanțarea prin PNRR, ceea ce reprezintă o relaxare a regulilor și permite o diversificare mai mare a portofoliilor fondurilor de pensii”, a explicat George Moț.

Stimulente fiscale pentru investițiile la bursă

Pachetul de măsuri de relansare economică al Guvernului Bolojan a introdus un mecanism prin care statul încearcă să redirecționeze o parte din economiile românilor de la depozitele bancare clasice și titlurile de stat către piața de capital.

Concret, persoanele fizice care investesc în acțiuni, obligațiuni sau fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri) prin intermediari autorizați pot beneficia de o deducere fiscală de până la echivalentul a 400 de euro anual.

Pentru persoanele cu venituri din activități independente – cum ar fi PFA-urile sau profesiile liberale care țin contabilitate în partidă simplă – sumele investite în limita celor 400 de euro devin cheltuieli deductibile la calculul venitului net anual. Acest lucru reduce baza impozabilă și implicit impozitul final de plată, proporțional cu valoarea investiției și cu nivelul veniturilor declarate.

În cazul salariaților, mecanismul diferă ușor: deducerea se aplică direct din baza de calcul a impozitului pe venitul din salarii, la angajatorul principal. Această reducere se face în luna în care tranzacția este finalizată, pe baza documentelor emise de intermediarul autorizat. Rezultatul este o diminuare lunară a impozitului reținut la sursă, până la epuizarea plafonului anual.

Legislația prevede și situația schimbării locului de muncă în timpul anului: noul angajator verifică cuantumul deducerilor deja acordate pe baza documentelor primite de la fostul angajator.

Această facilitate fiscală nu elimină riscurile inerente investițiilor pe piața de capital. Fluctuațiile de preț ale acțiunilor, performanța variabilă a fondurilor sau volatilitatea pieței rămân factori care pot afecta semnificativ capitalul investit. Statul oferă doar un avantaj fiscal marginal pentru a stimula participarea la piața de capital, fără a garanta rentabilitatea investițiilor sau a interveni în dinamica naturală a piețelor financiare. Decizia de a investi trebuie luată în cunoștință de cauză, ținând cont de profilul propriu de risc și de orizontul de investiție.