Autentificare

Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Andreea Paul: Facem ceva pentru țară sau dormim în bocanci?

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
Astăzi, 28 aprilie a.c, am susținut în Parlament declarația politică „Facem ceva pentru țară sau dormim în bocanci” privind economia circulară.
Bucureștiul secolului al XIX-lea, micul Paris, cu bulevarde mari și înfloritoare, astăzi, are bulevarde mari, neîncăpătoare, pline cu mașini preocupate mai degrabă de a participa activ și la poluare fonică, pe lângă cea cu noxe, pline de cetățeni grăbiți care uită adesea de bunele maniere. Nici România nu este departe de această realitate. Avem gropi acolo unde ar trebui să avem drumuri tari ca piatra și munți acolo unde ar trebui să avem gropi de gunoi.
Vorbim despre dezvoltare durabilă, încercăm să găsim soluții pentru problemele de sănătate, dar uităm de ce e sub „nasul nostru”, de mediul înconjurător pe care cu atâta ură părem să îl distrugem în goana nebună de a avea un trai mai bun. Practic, încercăm să ajungem la concluzie, fără a lua în considerare datele problemei.
Poluarea și problema deșeurilor sunt puncte importante de pe agenda mondială. Niciun stat nu a reușit să găsească soluția optimă pentru a scăpa de acestea, dar sunt exemple clare că se poate mai bine. În România, în loc de reciclare, 97% din volumul total al deşeurilor ajunge la gropile de gunoi, faţă de 33% media UE. Astfel, în momentul de față, vitală este tranziţia de la economia lineară, specifică secolului al XIX-lea, la economia circulară și alinierea la “Strategiei Europa 2020 pentru o creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii”.
Importanța economiei circulare a fost mult subestimată, legislaţia este deficitară atât în ceea ce privește colectarea selectivă, cât și în ceea ce privește deşeurile provenind din ambalaje şi de la vehiculele scoase din uz, iar potențialul de creare de noi locuri de muncă este semnificativ.
Economia circulară presupune abordarea deşeurilor ca resursă şi, pe această bază, consolidarea legăturii dintre reducerea deşeurilor şi gestionarea eficientă a resurselor. Tranziţia fundamentală este de la ciclul “procurare-producţie-consum-eliminare” la ciclul “refolosire-reparare-recondiţionare-reciclare”.
Prin urmare, România merită un „trai mai bun” asigurat de 10 măsuri clare:

Măsura 1: Modificarea Legii nr. 101/2006 privind salubritatea localităţilor și clarificarea statutului juridic al deşeului.Precum și clarificarea definiţiei aliajelor. În Codul Fiscal se aplicã taxarea inversã pentru deşeuri, însã unii operatori beneficiazã de derogare de la Ministerul Economiei Comerţului şi Turismului pentru comercializarea de aliaje. Astfel ce elimină oficial noţiunea de „deşeu”, termenul utilizat fiind de „lingou” pentru care se aplicã TVA, ulterior fiind fraudat.

Măsura 2: Reglementarea modului de operare al companiilor de salubritate prin negocierea de contracte în competiţie cu toţi colectorii autorizaţi atunci când este vorba de deşeurile reciclabile şi/sau industriale de la operatorii economici.
Măsura 3: Aplicarea principiului european conform căruia „poluatorul plăteşte” deoarece subvenţionarea serviciului de salubritate de către primării nu stimulează implicarea cetăţenilor în procesul economiei circulare.
Măsura 4: Schimbarea abordării “producerii de deşeuri” la consumatorul casnic deoarece, în prezent, taxarea se face pe persoană ceea ce face să lipsească interesul populaţiei pentru sortarea/reciclarea deşeurilor. Modificare sistemului de taxare din taxarea pe persoană în taxarea pe cantitatea de deșeu menajer produsă ar creşte cantitatea de deşeu ce ajunge în sistem pentru a fi reciclată.
Măsura 5: Creşterea progresivă a taxei de depozitare de la gropile de gunoi după o schemă pe termen lung corelată cu nivelul creşterii ratelor de reciclare a materialelor, astfel încât cetăţenii să nu plătească tarife mai mari ale serviciilor de salubritate.
Măsura 6: Consolidarea funcţiei de control a Gărzii de Mediu, Consiliului Concurenţei, etc. pentru evitarea practicilor de dumping din partea companiilor internaţionale.
Măsura 7: Utilizarea resurselor Fondului pentru Mediu pentru dezvoltarea infrastructurii şi a calităţii colectării separate.
Măsura 8: Introducerea cât mai urgentã a unui sistem informatic de trasabilitate a deşeurilor din momentul generãrii pânã la valorificare/reciclare şi eliminare, finanţarea fiind asiguratã prin POS MEDIU.
Măsura 9: Redeschiderea industriilor locale prin folosirea materiilor prime reciclate (ex: Romcarbon, Stirom).
Măsura 10: Dezvoltarea unui Hub de cercetare on-line al universitãţilor/companiilor/fundaţiilor în domeniul economiei circulare şi apropierea lor de Platforma Circular Economy 100 pentru creşterii capacitãţii de know-how.

Lasă un comentariu

cbasatumare

centrulgmzamfirescu

energykardioclubnoiembrie

Acest site folosește cookies. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor. Vezi detalii