O analiză realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare, prezintă o radiografie a traficului din municipiile reședință de județ și identifică tiparele de mobilitate urbană. Indexul compară cât de mult încetinește circulația în zilele lucrătoare față de un regim liber, pentru cele 41 de municipii reședință și București.

Analiza a comparat viteza de deplasare în zilele lucrătoare cu regimul liber de duminică dimineața (07:00–08:00), pentru a surprinde nivelul real al congestiei urbane. Datele au fost colectate în perioada martie – iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00, exact în intervalele când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș.

Clasamentul se bazează pe doi indicatori principali: diferența de viteză dintre duminică dimineața și zilele lucrătoare (Δ viteză, care reflectă congestia resimțită) și viteza medie în intervalul luni – vineri, care arată ritmul general al mobilității urbane.

Pentru o mai bună înțelegere publică, aceste date au fost traduse în doi indicatori suplimentari:

ETTR (Excess Travel Time Ratio) – procentul de timp pierdut în raport cu un trafic liber, zile pierdute pe an – echivalentul, în zile de lucru de opt ore, al timpului irosit din cauza aglomerației, de un șofer tipic care parcurge zilnic 30 km, timp de 250 de zile lucrătoare anual.

Potrivit analizei, orașele mici, precum Reșița, Giurgiu și Cărărași au cel mai fluent trafic. Șoferii din aceste orașe pierd anual, din cauza aglomerației, între 3,1 și 3,5 zile.

La polul opus, Bucureștiul se menține un caz aparte, cu pierderi datorate aglomerației echivalente a peste 12 zile de lucru anual pentru un șofer obișnuit – adică mai mult de jumătate din concediul de odihnă legal.

Timișoara și Iași trec și ele pragul de 9 zile pierdute pe an, în timp ce Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu Mureș și Bacău trec pragul de 8 zile pierdute pe an din cauza aglomarației.

Raportul arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat.

Orașele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră și ies de la muncă, ci și în mijlocul zilei, când activitățile zilnice fragmentate produc congestii prelungite.